AKH Viena

Slim&fit

Kurtmann

marți, 20 iulie 2010

Manastirea Crasna



















Fiind pe Valea Teleajenului nu am putut rezista tentatiei de a vizita Manastirea Crasna.
Cerul era negru si parca suparat pe noi, de crede-ai ca ne pindea pe la colturi ca sa ne ploua.
Traseul urmat a fost urmatorul:
Slanic Prahova – Teisani – Izvoarele – Schiulesti –manastirea Crasna.
Daca veniti dinspre Bucuresti traseul este:
Ploiesti- Valeni de Munte – Izvoarele – Schiulesti.
La iesirea din sat spre manastire este o parcare mare amenajata si un frumos parculet amenajat cu bancute, mese, cu alei frumos pavate foarte curat, dotat si cu toalete ecologice.
Parcarea este pazita si cu plata: 1 ron/ora autoturisme, 10 ron/zi microbuze si autocare.
Aici este primul popas unde se poate lasa masina dar pina la manastire mai sunt de parcurs circa 4 km pe drum forestier.
Vara si in grup este usor de parcurs acest drum, dar vremea acum era dusmanul nostru am plecat totusi mai departe cu ”Micul Gigant”. Dupa circa 4 km am ajuns la alta parcare dar care era mult mai mica si neamenajata dar care era populata cu vreo 4 masini si un microbuz.
Pe un brad la vedere erau doua indicatoare, pe unul scria catre manastirea Crasna si pe altul scria “Se coboara numai cu masina 4x4”.
Asa ca am cuplat fata la “Micul Gigant” si am coborit panta care era abrupta si formata din pietris.
Indicatorul cred ca era valabil pentru perioada de iarna pentru ca am coborit si urcat chiar foarte bine fara probleme la urcare chiar incepuse o ploaie torentiala de vara.
Dupa ce am coborit cu masina la capatul drumului era piriul Crasna si un podet de lemn care traversa apa. Asa ca ma purces pe jos restul drumului circa 500 metri de urcus serios pina la minunata manstire.
Pe acesta poteca care urca spre manastire erau din loc in loc bancute si masute pentru a ne putea trage sufletul in drumul spre minunata manastire.
Dupa tot acest urcus in care fiecare pas pe care il faci te indeamna sa iti urmezi telul propus, descoperi in virful muntilor Ursoaia Manastirea Crasna.
Vazind minunatele flori si imensa mare de verdeata ai impresia ca deja te afli in Rai.
Manastirea s-a nascut in anul 1745 printr-un act de donatie, in care se arata ca aici era un schit de calugari avand o biserica de lemn.
Ctitoria actualei biserici a inceput in anul 1824, sub grija postelnicului Constantin Potlogea.
Biserica veche are o arhitectura diferita de alte manatiri fiind in forma de cruce.
Ce este de admirat in acesta biserica sunt picturile foarte frumos renovate si impresionata catapeteasma frumos executata la Viena si care este acoperita cuo foita de aur.
Acoperisul manastiri este din sindrila, dar acum se incepuse renovarea acoperisului iar cei care executau lucrarea ne-au spus ca urma sa inlocuiasca sindrila uzata de ploi si vreme cu tabla.
In gradina manastiri se afla un lac care pe luciul lui ce credeti ca se afla acolo in virful muntilor nuferi. Nu am putut sa gasesc pe cineva sa intreb cum au ajuns acei nuferi pe virful muntilor.
Curtea manastiri este plina de verdeata si flori foarte frumos ingrijite de o mina de calugari vrednici care singuri isi duc de grija acolo in virful muntelui Ursoaia.
In interiorul manastiri se afla si o casa de oaspeti foarte frumoasa si care poate fi folosita de pelerini care doresc sa petreaca o noaptea in acesta oaza de verdeata si liniste, iar din spusele pelerinilor se pare ca pretul unei nopti este pur simbolic sau chiar nu se percepe nici o taxa.
Chiar am fost uimit de minunati calugari care slujesc acolo, in momentul in care vroiam sa plecam s-a pornit o ploaie torentiala, noi fiind inarmati cu umbrele dar mersul prin padure devenea periculos pe timp ploios.
Parintele care slujea in acea biserica ne-a invitat sa mai poposim o vreme la manastire pina se potoleste ploaia, in tot acest timp puteam sa mergem in sala de mese unde ne putea servi ceva de mincare, iar daca ploaia nu inceta pina la lasatul serii pute-am innopta colo.
Am refuzat politicos oferta si am purces la drum cu gindul ca daca mai intirziem nu mai putem urca acea panta care era recomandata numai masinilor 4x4.
Dar in sinea mea credeam ca Bunul Dumnezeu este cu mine ma va ajuta sa ajung cu bine la drumul asfaltat si asa a fost nu m-am inselat.
Am parasit manastirea cu tristete dar si speranta ca voi reveni la acesta perla monahala situata in mijlocul naturii, care este o oaza de credinta si smerenie amplasata cu talc in mijlocul muntilor.
epilog
citat din Sfântul Maxim Mărturisitoru:
„Precum ochiul este atras de frumuseţea celor văzute, la fel şi mintea curată este atrasă de cunoaşterea celor nevăzute.”

Niciun comentariu:

pestisori

Booking.com