AKH Viena

Revolut

sâmbătă, 2 octombrie 2010

După un an rezultate foarte bune


















Ne-am întors de curind din Vienna mai exact de la un control medical dupa 1 an de zile dupa extraordinara operație pe care a facut-o Univ.Prof. Dr. Johannes Zacherl.
Rezultatele endoscopiei și a probelor recoltate sunt excelente(total 750 euro) acum am facut un C.T(computer tomograf) la Galați la clinica Hiperdia, pentru că are un tomograf mai performant.
De fapt tot aici am facut și anul trecut tomograful la care a ieșit tumoarea.
Rezultatul C.T este foarte bun după interpretarea doctoriței de specialitate de la Hiperdia, dar acum mai ramâne sa îl trimit cu posta în Austria la profesor să îl citească și dumnealui.
Am rămas în Austria 2 saptamâni unde am vizitat locuri superbe.
O sa revin cu impresi din călătorie!
Atașez citeva fotografi cu AKH, profesorul si domunul student viitor medic Mishu care a fost uluit cum arată un spital adevărat și ce înseamnă sa fi medic in Austria.

miercuri, 1 septembrie 2010

Weekend de relaxare Lepsa















Cind in casa nici aerul conditionat numai face fata ce poti face, sa te urci in masina sa dai drumul la aerul conditionat si sa fugi undeva la munte.
Asa ca am strins o gasca de vreo 10 persoane si fuga la Lepsa, dece aici pentru ca este doar la 170 km departare.
Drumul a decurs fara incidente majore, doar soarele a chinuit A/C masini in rest toate bune si la locul lor.
Drumul bine stiut de cei din zona Braila – Focsani – Bolotesti – Vidra – Tulnici - Lepsa.
Pe drum am oprit pe la curtile oamenilor de unde am cumparat fructe proaspete si mai putin stropite, dar preturile au fost nu departe de cele din piata.
Dupa Bolotesti soseaua primeste un nou covor asfaltic, spune lumea al 5- lea iar pe anumite locuri se circula pe un singur fir, dirijati de cei de la drumuri stam la coada linistiti. Asfaltul pare de calitate dar iarna este un tester foarte bun sa vedem cum iese din iarna cu gropi sau fara.
In apropiere de Lepsa soseaua este plina de popularele gropi, dar gurile rele de prin localitate spun ca urmeaza si ea la rand, dar cred ca anul acesta nu are nici o sansa.
Imediat cum am intrat in localitate am scapat de gropi si deja parca am patruns intr-un oras care parca se pregatea de vreo sarbatoare.
Lumea era ca un furnicar, care mai de care se aproviziona cu bere, apa mineral sau suc.
Alti spargea-au poarta la pastravarie, printre ei m-am numarat si eu.
Pastravi erau slava domnului si frumosi si numerosi, trei la kilogram, dar pretul era de 210 ron kg cu 10 ron mai mult decit ultima data cind am fost(poate de la TVA se trage scumpirea).
Seara a fost foarte racoroasa temperatura a scazut pina la 15 grade, si uitasem cum arata o temperatura avand prima cifra unu.
A doua zi dupa ce am dormit pe indelete pina aproape de prinz, am plecat sa colindam imprejurimile.
Primul popas a fost la Manastirea Lepsa.
Aceasta poarta hramul “Nasterea Maicii Domnului”, a fost initial ridicata in anul 1789 de sateni din Tulnici, apoi a fost daramata si recladita din lemn in anul 1936.
Biserica manastiri este din lemn ridicata pe o fundatie din piatra, ea avand forma unei cruci.
Acum in lateralul vechii manastiri se ridica o noua biserica din beton care poarta hramurile Izvorul Tamaduirii si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril.
Lucrarile au fost finantate din fondurile lasate prin testament de o familie din Bucuresti.
A urmat Cascada Putna.
Ajunsi in parcarea adhoc creata in fata cascadei ne-am cautat prin buzunare de marunti pentru a plati intrarea dar surpriza nu era nimeni sa ne taxeze, ce mai am facut economie nu gluma 2 ron/pers.
Coboritul pe trepte si printre gunoaie este acelasi din totdeauna(cu taxa si fara taxa).
Dar cascada ramane aceeasi, in lungime de circa 80 de metri, unde apa este foarte nervoasa ca este incorsetata de stancile pe care le strabate.
Ea a sapat in roca muntelui diferite santuri pe unde sa isi revese pletele involburate, dar odata scapata din stransoare se linisteste si formeaza la baza cascadei un lac unde apa este relaxata si porneste agale spre varsare.
Lasand in urma zgomotul creeat de caderea apei, parasim cascada si pornim spre gratarul care striga in gura mare ca a inghetat de frig si ne cearta ca iar suntem fermecati de frumutetile zonei.
O parte dintre noi au avut curajul sa mearga la pizzeria de la iesirea din localitate dar si-au luat o mare pacaleala(ca sa nu spun tezapa).
In interior era ca la sauna de cald, pina a luat comanda a durat vreo 15-20 minute si pina a venit comanda alte 30 minute. Dupa circa 50 de minute de asteptari cred ca si mere padurete daca le dadea si acelea erau bune.
Asa ca i-am trecut la portie si pe ei ca sa nu ii trecem direct pe perfuzie(pinot noir).
Dupa inca o noapte racoroasa a venit ziua plecari, greu dupa ce am suportat cu stoicism racoarea urma sa suportam canicula din casa.
Parca nici bagajele nu vroiau sa urce in masina la gindul ca acasa ne asteapta cu bratele deschise fidela canicula.
Pe drum sa facut chiar un sir indian de masini iar motoarele torceau cu un zgomot specific de parca toata lumea ofta dupa racoarea brazilor, dar toti traiau cu speranta ca o sa vina si acasa racoarea.

joi, 22 iulie 2010

A trecut un an










Astazi 21.07.2010 se implineste 1 an de la operatie.
Acum un an asteptam pe holurile AKH ca orele sa treaca precum minutele si timpul sa treca precum gîndul.
Acum dupa un an vreau ca timpul sa treca ca melcul.
Acele 4-5 ore au fost parca 4-5 ani parca toti se miscau in reluare toti isi faceau treaba cu incetinitorul.
Dar au trecut si iata ca a trecut si un an.
Acum asteptam sa mergem in septembrie la control in clinica Rudolfinerhaus din Viena
Speram ca totul va fi in regula. Contam pe meticulozitatea si pregatirea medicilor austrieci, dar si pe dotarea clinicilor.
Atasez citeva fotografi din spital din ziua operatiei.
P.S
Prea multe nu mi-au ramas pentru ca grijulie camerista de la hotel, in ultima zi de sedere cind a facut curat ne-a curata si de laptop.

marți, 20 iulie 2010

Manastirea Crasna



















Fiind pe Valea Teleajenului nu am putut rezista tentatiei de a vizita Manastirea Crasna.
Cerul era negru si parca suparat pe noi, de crede-ai ca ne pindea pe la colturi ca sa ne ploua.
Traseul urmat a fost urmatorul:
Slanic Prahova – Teisani – Izvoarele – Schiulesti –manastirea Crasna.
Daca veniti dinspre Bucuresti traseul este:
Ploiesti- Valeni de Munte – Izvoarele – Schiulesti.
La iesirea din sat spre manastire este o parcare mare amenajata si un frumos parculet amenajat cu bancute, mese, cu alei frumos pavate foarte curat, dotat si cu toalete ecologice.
Parcarea este pazita si cu plata: 1 ron/ora autoturisme, 10 ron/zi microbuze si autocare.
Aici este primul popas unde se poate lasa masina dar pina la manastire mai sunt de parcurs circa 4 km pe drum forestier.
Vara si in grup este usor de parcurs acest drum, dar vremea acum era dusmanul nostru am plecat totusi mai departe cu ”Micul Gigant”. Dupa circa 4 km am ajuns la alta parcare dar care era mult mai mica si neamenajata dar care era populata cu vreo 4 masini si un microbuz.
Pe un brad la vedere erau doua indicatoare, pe unul scria catre manastirea Crasna si pe altul scria “Se coboara numai cu masina 4x4”.
Asa ca am cuplat fata la “Micul Gigant” si am coborit panta care era abrupta si formata din pietris.
Indicatorul cred ca era valabil pentru perioada de iarna pentru ca am coborit si urcat chiar foarte bine fara probleme la urcare chiar incepuse o ploaie torentiala de vara.
Dupa ce am coborit cu masina la capatul drumului era piriul Crasna si un podet de lemn care traversa apa. Asa ca ma purces pe jos restul drumului circa 500 metri de urcus serios pina la minunata manstire.
Pe acesta poteca care urca spre manastire erau din loc in loc bancute si masute pentru a ne putea trage sufletul in drumul spre minunata manastire.
Dupa tot acest urcus in care fiecare pas pe care il faci te indeamna sa iti urmezi telul propus, descoperi in virful muntilor Ursoaia Manastirea Crasna.
Vazind minunatele flori si imensa mare de verdeata ai impresia ca deja te afli in Rai.
Manastirea s-a nascut in anul 1745 printr-un act de donatie, in care se arata ca aici era un schit de calugari avand o biserica de lemn.
Ctitoria actualei biserici a inceput in anul 1824, sub grija postelnicului Constantin Potlogea.
Biserica veche are o arhitectura diferita de alte manatiri fiind in forma de cruce.
Ce este de admirat in acesta biserica sunt picturile foarte frumos renovate si impresionata catapeteasma frumos executata la Viena si care este acoperita cuo foita de aur.
Acoperisul manastiri este din sindrila, dar acum se incepuse renovarea acoperisului iar cei care executau lucrarea ne-au spus ca urma sa inlocuiasca sindrila uzata de ploi si vreme cu tabla.
In gradina manastiri se afla un lac care pe luciul lui ce credeti ca se afla acolo in virful muntilor nuferi. Nu am putut sa gasesc pe cineva sa intreb cum au ajuns acei nuferi pe virful muntilor.
Curtea manastiri este plina de verdeata si flori foarte frumos ingrijite de o mina de calugari vrednici care singuri isi duc de grija acolo in virful muntelui Ursoaia.
In interiorul manastiri se afla si o casa de oaspeti foarte frumoasa si care poate fi folosita de pelerini care doresc sa petreaca o noaptea in acesta oaza de verdeata si liniste, iar din spusele pelerinilor se pare ca pretul unei nopti este pur simbolic sau chiar nu se percepe nici o taxa.
Chiar am fost uimit de minunati calugari care slujesc acolo, in momentul in care vroiam sa plecam s-a pornit o ploaie torentiala, noi fiind inarmati cu umbrele dar mersul prin padure devenea periculos pe timp ploios.
Parintele care slujea in acea biserica ne-a invitat sa mai poposim o vreme la manastire pina se potoleste ploaia, in tot acest timp puteam sa mergem in sala de mese unde ne putea servi ceva de mincare, iar daca ploaia nu inceta pina la lasatul serii pute-am innopta colo.
Am refuzat politicos oferta si am purces la drum cu gindul ca daca mai intirziem nu mai putem urca acea panta care era recomandata numai masinilor 4x4.
Dar in sinea mea credeam ca Bunul Dumnezeu este cu mine ma va ajuta sa ajung cu bine la drumul asfaltat si asa a fost nu m-am inselat.
Am parasit manastirea cu tristete dar si speranta ca voi reveni la acesta perla monahala situata in mijlocul naturii, care este o oaza de credinta si smerenie amplasata cu talc in mijlocul muntilor.
epilog
citat din Sfântul Maxim Mărturisitoru:
„Precum ochiul este atras de frumuseţea celor văzute, la fel şi mintea curată este atrasă de cunoaşterea celor nevăzute.”

pestisori

Booking.com