AKH Viena

Slim&fit

Kurtmann

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Fermecatoarea Abația Melk





























Iată-ne porniți la drum din Vienna pe A1 spre Salzburg.
După circa o ora de mers pe autostradă pe partea dreapta am întîlnit un panou care ne indica faptul că urma localitatea Melk dar mai ales impunătoarea Abația din Melk sau în germană Stift Melk.
Silueta abației se observă de pe autostradă deaorece este contruită pe un deal, nu puteți să o ratați, chiar merită să vă abateți de la drum să o vizitați.
De la autostradă am ajuns foarte repede în orășel iar primul lucru pe care l-am făcut a fost să caut un loc de parcare sigur să fie fără taxă.
Am găsit parcare pe o străduță lîngă gara din Melk la cica 10 minute de centrul orasului și 15 minute de intrarea în Abație.
Orăselul este unul liniștit tipil austriac cu cîteva terase pe strada principală, magazine și vreo două sedii de bănci.
La ora prînzului străzile cochete ale localități erau invadate de turiști care aveau același scop, de a vizita Abația.
Găsim indicatorul Stift Melk urcăm ceva trepte și descoperim intrarea în edificiu.
Pășim în prima curte, aici un adevărat șantier se renovează și se modernizează anumite dependințe. Observăm pe frontispiciul primei clădiri că este scris cu majuscule ” "ABSIT GLORIARI NISI INCRUCE", gloria este găsita doar prin cruce”.
Curtea principală este impresionantă extrem de mare iar in zona centrală se află o fîntînă arteziană.
Pe partea dreaptă se afla casa de unde se poate procura biletele de intrare.
Edificiul este construit pe timpul lui Leopold al II lea care a donat călugărilor un castel.
Cumpărăm bilete cu ajutorul cardului în valoare de 7.70 euro/pers și pornim să descoperim secretele care se ascund în spatele zidurilor.
După ce trecem de punctul de control vedem un afis care ne sfătuia să nu folosim blițul cînd facem fotografii.
Turul debutează cu un hol impresionant pe care sunt expuse o sumedenie de tablouri. După hol întrăm în muzeul propriuzis care impresionează prin multitudinea de obiecte expuse, ele fiind autentice și într-o stare excelentă.
Găsim expuse toată gama de obiecte de cult folosite de preoți catolici, potire batute cu nestemate, cruci din aur cu nestemate, chiar și veșminte catolice, obiectele sunt de o frumusețe rară. În fiecare cameră există cîte o sobă pentru încălzire pe lîngă frumusețea lor nu găsim două sobe identice în toată clădirea.
După ce parcurgem cele 11 camere cu exponate, ajungem într-o sală imensă ce îmi aduce aminte de palatul Schonbrunn. Acestă cameră este pavată cu marmură iar tavanul este decorat cu o frescă superbă executată de pictorul Paul Troger, în care se observă un car tras de lei în care se află “Pallas Athena” iar deasupra uși se află inscripția ” Hospites Tamquam Christus Suscipiatur” care mă duce cu gîndul că este o sală de oaspeți.
De aici se iese pe o terasă de unde se poate admira bătrînul fluviu Dunărea dar și localitatea Melk.
Dar de pe terasă se intră în bibliotecă abației.
Pe tavanul biblioteci pictorul Paul Troger a realizat o minunată frescă reprezentînd cele patru virtuți: înțelepciunea, dreptatea, tăria şi cumpătarea, tot aici găsim patru sculpturi din lemn care reprezintă cele patru facultăți prezente aici: Teologie, Filozofie, Medicină şi Jurisprudenţa.
Biblioteca adăpostește în rafturile ei peste sute de mii de manuscrise.
Pe lateralul biblioteci mai întilnim un telescop, un glob pământesc precum și o vitrină cu alte instrumente folosite de savanți care au studiat în abație.
Punctul forte al turului este fără doar și poate biserica abației construită în stil baroc. Biserica este grandioasă, nu există termen de comparatițe.
Frescele, sculpturile, decorațiunile interioare sunt de o frumusețe rar întilnită(cel putin de mine, pînă acum) par a fi din aur sau cel puțin aurite.
Înteriorul este monumental sclipește de frumusețe, în biserică găsim altarul Sf. Michael, Sf Coloman precum și altarul Sf. Benedict, cel mai impozant este altarul principal de unde se țin predicile.
În partea opusă altarului se află o imensă orga care acompaniază corul bisericii.
Minute în sir am stat și am admirat fiecare colțisor al biserici, de nu îmi venea să mă despart de ele, dar cum mai aveam ceva drum de făcut am pășit spre ieșire.
Frumusețile ne-au însoțit chiar și la iesire unde stătea solitary un ceas din lemn fabrica prin anul 1810 in Bad Ischl, iar în 1970 după primele reparații unele component din lemn au fost înlocuite cu piese din metal.
După ce ieșim din curtea abației pe partea stîngă este superba gradină și pavilionul de vară care este executat în stil baroc. O camera pavilionului a fost transformată în cafenea dar fără sa altereze frumusetile lui.
Răspunzător de superbele fresce din pavilion este pictorul Johann Wenzel Bergl.
Parcul este supeb, totul este verde, îngrijit și plin de viață.
Mergînd pe aleile pietruite admirând frumusețile parcului am întîlnit arbori de tei cu o vechime de 250 de ani și care prezentau pericol pentru trecători. Aceștia fiind foarte batrîni puteau oricînd să se prabușească.
Lîngă acesti tei seculari se află un lac amenajat unde înoată în voie cîțiva pești dolofani.
Acest lac este punctul terminus al parcului de ne îndreptăm spre ieșirea din parc.
Lîngă parc se află un restaurant stilat pe măsura numelui pe care îl poartă “STIFTSRESTAURANT MELK „ cu o capacitate de 600 de locuri.
Dacă circulați pe A1 și treceți pe lîngă Melk nu ezitați să vă desfătați sufletul și ochi vizitînd Abația Melk pentru că este unică.

Niciun comentariu:

pestisori

Booking.com